Miercuri seara...fara planuri,fara idei.O punga de popcorn si un film prost.Mi-e dor de prieteni,de oameni,de intamplari,de casa bunicii.Urasc zilele astea tampite de toamna in care nu pot face nimic.Desi,recunosc azi am fost foarte impresionata de o ploaie de frunze prin soare.Cum ziceam,mi-e dor de oameni,de oamenii de acasa cu care am crescut.Oare de ce in astfel de momente ne intoarcem mereu si mereu de unde am plecat.Inca nu mi-am dat seama daca e un lucru bun sau rau.In anul I de facultate in prima luna am avut senazatia aia faina de oameni faini si noi...nu mai aveam nevoie de nimic.In 2 luni eram din nou acasa in cel mai profund si palapabil mod posibil.Cum ziceam,urasc chestia asta...oare cati dintre noi pot spune ca isi gasesc cu adevarat locul undeva.Imi doresc asta cel mai mult,abia scriind randurile astea acum.Tanjesc dupa un loc al meu,nu neaparat fizic,mai degraba un loc unde sa-mi fie cald mereu,unde sa se auda muzica mereu,unde sa fie toti si niciunul.Si revin iar la casa bunicii,cu mirosul de cearceafuri inca apretate,de flori puse in locuri strategice,locul acela magic unde nu este semnal:).Undeva in adancul sufletului meu mereu mi-am dorit sa locuiesc acolo si mi-am inchipuit ca ei sunt cei mai fericiti.Probabil ma insel...
Miercuri seara...ganduri imposibile hoinaresc prin mintea mea.
Si pe de alta parte Barcelona...Vicky,Cristina.
No comments:
Post a Comment