Poveste

S-au cunoscut intr-o gradina…intr-o zi nestiuta,intr-un tinut nestiut ce le apartinea.S-au nascut cu fericirea in suflet si n-au stiut ce sa faca cu ea.Intr-o zi,in acea gradina,s-au descoperit.
-Eu sunt EA.
-Iar eu sunt EL.
Din ochii ei zburau mii de fluturi albastri si se indreptau fara constiinta spre nevazut.Daca doar nu ar fi intalnit-o…
-Am venit pentru tine,spuse ea cu buze de cirese coapte din care ai vrea sa musti.
-Pentru mine?Si ce sa fac eu cu tine?
-Sa ma iubesti…
Pielea ei era alba si te imbia ca patura unei zapezi sa te scufunzi in ea.Nu mai cunoscuse pe cineva ca EA.Divina,eterna,gingasa EA…
Usor,pe nesimtite se apropie de EL si isi lipi mana de a lui nestiind ce sa faca.Atingerea lor provoca o usoara furtuna in inimile lor si mii de flori de cires se rascolira.Degetele lor se intrepatrunsera natural,usor,copilaresc…Se cunosteau de foarte mult timp,de o eternitate…abia acum realizau.Ar fi vrut sa o intrebe mai mult,sa o atinga mai mult,sa…dar ii era teama ca va distruge marmura corpului ei si va ramane singur din nou.Privi adanc linia umarului ei ce semana cu o cale catre beatitudine,o cale nemaiumblata,si intr-un moment de nesabuinta atinse marmura alba si rece cu buzele lui aspre.Fructul dorintei era in fata lui si buzele lui tanjeau…
-Esti frumoasa!
-Ce inseamna asta?
-Nu stiu…
Verdele din jurul lor incepu sa sa framante si parul ei lung,castaniu ii acoperi fata,mangaind frumusetea ei si in acelasi timp descoperind splendoarea EI.
-Te iubesc,ii spuse EL timid si sincer.
-Ai face orice pentru mine?
-Orice…

Isi lipi corpul de al lui si isi traira scurta poveste de dragoste.Peste un timp,EL o vazu urata,cu aripile cazute si fara pic de inocenta,asa cum era EA de fapt.
-Te-am iubit.De ce?